Formarea profesionistilor din domeniul protejarii patrimoniului cultural
Implicarea Centrului de Pregătire Profesională în Cultură în formarea profesională a conservatorilor
şi restauratorilor de bunuri culturale este o activitate cu tradiţie, motivată înainte de 1989 de lipsa
instituţiilor educaţionale de profil. După 1990 situaţia educaţiei în acest domeniu s-a îmbunătăţit,
prin înfiinţarea în cadrul universităţilor din Bucureşti, Sibiu, Alba Iulia sau în cadrul unor instituţii de cult, a
unor structuri pentru formarea specialiştilor conservatori şi restauratori. Rămân însă în continuare valabile o
serie de întrebări cu privire la organizarea şi definirea profesiilor din domeniul protejării patrimoniului cultural,
ca şi a rolului pe care Centrul l-ar putea avea în acest proces.
Până în 2004 programele Centrului au fost organizate potrivit concepţiei şi experienţei specialiştilor proprii,
uneori cu consultarea direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
Condiţiile de derulare a acestor programe au fost departe de cele dorite, Centrul a urmărit să suplinească
lipsa laboratorului propriu, a aparaturii şi a tehnicii necesare activităţilor practice,
apelând la interesul şi înţelegerea directorilor şi a specialiştilor din muzeele cu astfel de dotări.
Pe lângă asigurarea condiţiilor logistice, pregătirea formatorilor a fost şi continuă să fie o
problemă serioasă pentru instituţiile care doresc să asigure o formare de calitate în acest domeniu.
Schimbările legislative în domeniul formării profesionale a adulţilor1 au introdus o serie de reguli, ce trebuie respectate de organizaţiile care furnizează astfel de servicii. O noutate a constituit-o introducerea standardelor ocupaţionale şi a necesităţii de a elabora programele de formare pe baza acestor standarde. Standardele precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ ce trebuie asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie şi pot fi folosite atât în sistemul formării profesionale, cât şi pentru evaluarea performanţelor angajaţilor. Tot un concept nou este şi cel de formare a competenţelor, prin competenţă înţelegându-se capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional2. Apare astfel obligativitatea de a forma competenţele profesionale ale celor ce participă la astfel de programe, adica de a-i învăţa să facă, nu doar să ştie.
Era nevoie însă ca standardele pentru ocupaţiile din domeniul protejării patrimoniului cultural să fie elaborate. Centrul şi-a asumat această sarcina şi a realizat în 2005 şi 2006 standardele pentru ocupaţiile de conservator bunuri culturale şi restaurator bunuri culturale, din fonduri şi cu eforturi proprii, sub coordonarea domnului Aurel Moldoveanu, specialist în domeniul restaurării şi conservării.
În 2007 am decis să reorganizăm programele Centrului din domeniul protejării patrimoniului cultural, conştienţi fiind de multele neajunsuri pe care acestea le au în prezent: durata foarte mare, care conduce la abandonarea lor pe parcurs, lipsa de control a Centrului asupra calităţii pregătirii pe timpul executării practicii, costurile mari pentru participanţi, nevoiţi să petreacă perioadele de pregătire practică în laboratoarele altor muzee, dar şi costurile mari suportate de Centru pentru evaluarea şi atestarea acestora. Procesul de reorganizare trebuie să pornească însă de la o serie de întrebări fundamentale:
este necesară ocupaţia de conservator studii medii ca ocupaţie de sine stătătoare sau aceste competenţe şi responsabilităţi pot fi preluate de alţi profesionişti din muzee, cum ar fi gestionarul custode de sală sau supraveghetorul?
ce tipuri de muzee au nevoie de conservatori cu studii superioare şi în ce număr?
ce tipuri de muzee au nevoie de un laborator sau un atelier de restaurare? ce personal ar trebui să îl încadreze?
care este necesarul de restauratori pe categorii de tehnici, şi câţi astfel de restauratori există în prezent?
în ce proporţie învăţământul universitar poate să acopere nevoia de personal din domeniul protejării patrimoniului?
Să încercăm să facem reforma fără a cunoaşte răspunsul la majoritatea acestor întrebări, este ca şi cum am construi o casă fără temelie. De aceea, vă rugăm pe dumneavoastră, profesioniştii din domeniul protejării patrimoniului cultural din România, să ne ajutaţi să obţinem aceste răspunsuri şi să ne trimiteţi sugestii şi propuneri referitoare la reorganizarea formării profesionale a conservatorilor şi restauratorilor.
Constantin POPOIU,
Director adjunct CPPC
1: Respectiv Ordonanţa de Guvern 129/2000, care însă a început să producă efecte abia în anul 2004.
2: Se consideră că aceste competenţe profesionale se dobândesc pe cale formală, non-formală sau informală. Prin calea formală se înţelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională sau a cursurilor unei şcoli din învăţământul clasic. Prin calea non - formală se înţelege practicarea unor activităţi specifice direct la locul de munca sau autoinstruirea. Prin calea informală se înţeleg modalităţile de formare profesională neinstituţionalizate, nestructurate şi neintenţionate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educaţional, familie, societate sau mediu profesional.
PRACTICI
Muzeul astăzi - dincolo de propriul spaţiu / Expuneri (ne)convenţionale
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură şi Ministerul Culturii şi Cultelor au organizat miercuri, 28 februarie 2007, o sesiune de prezentări şi dezbateri pe tema deschiderii instituţiilor muzeale în raport cu spaţii de expunere neconvenţionale şi modalităţi noi de relaţionare cu publicul. Publicăm sinteza prezentărilor şi discuţiilor susţinute de către cei peste 50 de muzeografi şi manageri culturali ce au participat la acest eveniment.
Publicarea imaginilor pe site-urile instituţiilor culturale
Din ce în ce mai multe instituţii culturale îşi promovează activitatea şi prin intermediul site-urilor web. Pentru a atrage publicul, operatorii culturali trebuie să îşi prezinte oferta culturală şi educaţională într-un mod cât mai atractiv, care să dovedească în acelaşi timp seriozitate.
Un site trebuie să fie echilibrat din punct de vedere al informaţiilor livrate cât şi al imaginii promovate. Imagini bine alese şi bine plasate vor atrage vizitatori pe pagina noastră de internet şi le va menţine interesul.
Bannerul se află plasat de obicei în partea de sus a paginii şi conţine informaţii importante cum ar fi sigla, numele organizaţiei etc. Acesta are de multe ori scop publicitar, imaginea putând fi statică (exemplu http://www.mavgl.ro/) sau animată (exemplu http://www.maramuresmuzeu.ro/ro/index.php). Dimensiunile trebuie să fie cât mai reduse, de preferat să nu depăşească 486x60 pixeli, pentru a nu încetini vizualizarea paginilor.
În cadrul bannerului, dar şi în alte locaţii pe paginile web întâlnim imagini simbol cum ar fi logo-uri, sigle, embleme şi blazoane. Logo-ul este un semn, un nume sau o marcă a unei instituşii şi constă în combinaţii de litere. (exemplu: http://www.artmuseum.ro/ ). Sigla este un simbol grafic care reprezintă o combinaţie de litere şi imagini. (exemplu: http://www.bjc.ro/ ).
Pe site-urile instituţiilor de cultură mai întâlnim publicate şi simboluri ale finanţatorului acesteia, sub forma emblemei oraşului, consiliului judeţean sau a primăriei. Din nou, dimensiunile acestora trebuie să rămână cât mai mici, 50x100 pixeli.
Pentru ca mesajul pe care vrem să îl transmitem să fie perceput mai repede, să fie mai uşor de reţinut şi pentru a înlătura monotonia dată de folosirea unei prea mari cantităţi de text, folosim imagini care susţin textul . Fotografiile pe care le alegem sunt de dimensiuni mici, cu posibilitatea de a fi mărite pentru a vedea toate detaliile. Ele trebuie să fie tehnic realizate corect, zgomotul de imagine să nu deranjeze, adică să nu avem acel "aspect pixelat", iar subiectul să fie fotografiat într-o lumină care să-l avantajeze. (exemplu aşa nu http://www.mnir.ro/ro/departamente/rel-pub/doina-punga.html )
Pe site-uri mai putem publica galerii de imagini de la diverse evenimente - lansări de carte, vernisaje, simpozioane etc.-, dar şi imagini de prezentare ale spaţiilor şi colecţiilor instituţiilor culturale (exemplu: http://www.muzeul-etnografic.ro/PhGallery/main_tipuri_zonale.htm )
Imaginile de fundal, dacă alegem să le folosim, trebuie să nu fie obositoare pentru ochi, având în vedere că pagina este încărcată şi cu text. (exemplu: http://www.bjiasi.ro/ )
Imaginile pot fi deasemenea prezentate într-o hartă de imagini, în care imaginile componente să fie linkuri către alte pagini sau, pur şi simplu, un montaj de imagini care susţin o idee ce nu poate fi cuprinsă într-o singură imagine sau care prezintă acelaşi lucru, dar privit din diferite unghiuri.(exemplu: http://www.aman.ro)
O prezentare profesionistă în e-magini înseamnă mai mult decât o simplă plasare a unor imagini pe o pagina web. O bună cunoaştere a artei fotografice, a designului web, o comunicare foarte bună între echipele de lucru dintr-o instituţie culturală şi, nu în ultimul rând, menţinerea la curent cu noutăţile din domeniu sunt elemente necesare pentru a obţine un produs de calitate, respectiv un site web atractiv.
"Să ne adunăm este începutul, să rămânem împreună este un progres, să muncim împreună este un succes." (Henry Ford)
În ziua de astăzi munca în echipă este un element cheie pentru orice organizaţie. Manageri sau simpli angajaţi recunosc că echipele sunt foarte importante în determinarea succesului unei companii. Însă cum putem face ca acestea să şi funcţioneze, dar mai ales să fie eficiente? Simplul fapt că adunăm oameni laolaltă şi îi punem să lucreze împreună nu înseamnă că vom ajunge la un nivel al participării foarte ridicat. La ce soluţii să apelăm pentru motivarea angajaţilor, pentru depăşirea anumitor bariere în atingerea obiectivelor comune sau pentru creşterea coeziunii echipei şi a performanţei ei?
Una dintre soluţii ar fi programul de team building sau mai pe româneşte, de "construire a echipei". Acesta este conceput împreună cu organizaţia specializată în astfel de programe şi este adaptat nevoilor echipei/companiei. Derularea programelor de team building presupune, în general, parcurgerea mai multor etape: analiza organizaţiei/ persoanelor ce vor fi implicate în proiect, stabilirea obiectivelor, conceperea programului de team building, desfăşurarea propriu-zisă a programului, evaluarea programului.
Dar ce este, de fapt, team building-ul? El poate fi, după caz, atât o metodă de recompensare a angajaţilor şi de menţinere a loialităţii acestora, cât şi de soluţionare a anumitor probleme ce intervin în buna funcţionare a echipei. În funcţie de locul de desfăşurare, team building -ul poate fi outdoor (în aer liber) sau indoor (în interior). Programul presupune o serie de activităţi/ exerciţii, cum ar fi cele de expediţie, căţărare, jocuri de rol etc., care sunt stabilite ţinând cont de caracteristicile participanţilor/ grupului, de obiectivele propuse, de locaţie. Acest proces de "construire a echipei" este facilitat de un trainer, care ajută participanţii să înţeleagă rolul acestor activităţi şi să conştientizeze posibilele disfunctionalităţi din cadrul echipei pentru a putea fi soluţionate.
Modul de lucru pe proiecte s-a dezvoltat foarte mult, devenind o practică des utilizată în multe organizaţii, indiferent de domeniul de activitate. Prin urmare, a lucra pe proiecte înseamnă a lucra în echipă. Pentru ca proiectele să se finalizeze cu succes este nevoie ca membrii echipei să dea dovadă de încredere şi respect reciproc, să împărtăşească aceeaşi viziune, să aibă roluri clar definite, priorităţi ştiute şi acceptate, obiective comune. Existenţa unei echipei influenţează într-un mod pozitiv moralul membrilor ce o compun, generând siguranţă şi motivaţie, determinându-i astfel să performeze mai eficient.
Companiile din sectorul privat organizează periodic sesiuni de training şi programe de construire şi dezvoltare a echipei, însă pentru organizaţiile din sectorul public acestea reprezinta încă o noutate şi o practică puţin apreciată. Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a fost printre primele instituţii publice ce a organizat pentru angajaţii săi un asemenea program.
Construirea unei echipe presupune un proces continuu şi destul de dificil. Programul de team building în sine nu reuşeşte să-şi atingă scopul, dacă nu există bunăvoinţă şi participare activă din partea membrilor echipei nu numai îin timpul, ci şi după finalizarea programului.
Anna-Maria Burcu, expert consultant CPPC
FINANŢÄRI ACTIVE
eContentplus
eContentplus este un program al Comunităţii Europene prin care sunt oferite fonduri pentru dezvoltarea produselor cu conţinut digital la nivelul întregii Europe.
Programul se derulează pe o perioadă de 4 ani (2005-2008) cu un buget total de 149 milioane euro, având ca scop producerea, folosirea şi distribuirea de conţinut digital european, precum şi promovarea diversităţii lingvistice şi culturale în cadrul reţelelor globale.
Programul se adresează în special următoarelor arii tematice:
conţinut geografic: eContent plus urmăreşte să contribuie la o folosire cât mai largă a datelor geografice de către instituţiile publice, companiile private, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii, şi cetăţenii Uniunii Europene.
conţinut educaţional: obiectivul programului în această arie este de a contribui la folosirea eficientă a conţinutului digital educaţional, şi de a susţine în acest fel acţiunile derulate în cadrul altor programe comunitare, precum cel dedicat învăţării continue (Long Life Learning).
biblioteci digitale (conţinut cultural şi ştiinţific/ academic): eContent plus susţine crearea Bibliotecii Digitale Europene, prin realizarea interoperabilităţii între colecţiile şi serviciile digitale naţionale şi prin asigurarea accesului multilingvistic la acestea.
întărirea cooperării între dezvoltatorii de conţinut digital: crearea unei reţele care să identifice / cerceteze care sunt ariile prioritare în care trebuie luate măsuri (de către UE şi alte organisme publice şi private) pentru a îmbunătăţii disponibilitatea, gradul de folosire, interoperabilitatea, eficienţa costurilor şi sustenabilitatea pe termen lung în privinţa resurselor lingvisitice în Uniunea Europeană, cu accent pe limbile statelor membre care au aderat recent şi pe resursele cele mai noi din domeniul sistemelor şi aplicaţiilor de tehnologia informaţiilor.
În 2007 sunt finanţate 3 tipuri de proiecte:
targeted projects (conţinut educaţional, biblioteci digitale): se adresează celor interesaţi de problemele specifice ale celor două arii tematice, stimulând interoperabilitatea, dezvoltarea şi implementarea de modele inovatoare de afacere, implementarea de noi soluţii care să faciliteze accesul utilizatorului, etc.
reţele tematice (întărirea cooperării între dezvoltatorii de conţinut digital): urmăreşte să reunească stakeholderi, expertize şi diverse infrastructuri pentru a identifica cele mai bune practici şi abordări, astfel încât să se îmbunătăţească disponibilitatea şi utilizarea conţinutului digital.
reţele de bune practici (conţinut geografic, conţinut educaţional, biblioteci digitale): promovează adoptarea standardelor şi specificaţiilor menite să facă conţinutul digital mai accesibil şi util, prin folosirea rezultatelor reţelelor tematice în contextul implementării de standarde specifice în viaţa reală.
Condiţii de participare pentru proiectele ce vor fi depuse:
pot participa toate entităţile juridice (instituţii publice şi private) stabilite în Statele Membre ale Uniunii Europene.
consorţiul trebuie să aibă în compoziţie atât furnizori cât şi utilizatori de conţinut, nu există cerinţe privitoare la numărul de participanţi în consorţiu.
pot participa entităţi şi din state din afara Uniunii Europene, dar acestea nu vor primi finanţare, decât în eventualitatea existenţei unui acord de finanţare.
Bugetul programului pentru acest an este de aproximativ 47 milioane euro. Ratele de finanţare pentru proiectele câştigătoare vor fi următoarele:
50% pentru targeted projects
100% pentru reţele tematice
80% pentru reţele de bune practici
Data limită pentu depunerea propunerilor de proiecte: 4 octombrie 2007.
Documentele apelului de propuneri sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/econtentplus
Punct Naţional de Contact: Mihai Bulea, tel: 021-311.41.24, fax: 021-311.41.24, e-mail: mihai.bulea@mcti.ro
Informaţii despre acţiunile Comisiei Europene în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor: http://ec.europa.eu/i2010
EVENIMENTE ŞI OPORTUNITÄŢI DE DEZVOLTARE PROFESIONALÄ
Horizons | InSEA 2007 - Art Education Research and Development Congress, 17 - 20 iulie 2007, Heidelberg - Karlsruhe, Germania
Organizatori: InSEA - Societatea Internaţională de Educaţie prin Artă, Universitatea de Educaţie Karlsruhe şi Universitatea de Educaţie Heidelberg
În cadrul acestui eveniment vor fi prezentate noi metode de predare şi învăţare în domeniul educaţiei prin artă, se vor pune în discuţie probleme legate de creativitate şi educaţie, de capacităţile creative ale indivizilor şi ale societăţilor în ansamblu, de generarea de cunoaştere care să înglobeze perspectivele multiple ale unei societăţi complexe. Congresul abordează şi probleme ce ţin de potenţialul reformelor în educaţia prin artă, ce se reflectă la nivelul întregului proces de educaţie. Temele cuprinse în program: noi forme de educaţie artistică, educaţia artistică şi multidisciplinaritatea, educaţia artistică şi noile media, educaţia artistică şi dezvoltarea în şcoală, aspecte sociale ale educaţiei artistice, educaţia artistică în şcoală şi în afara şcolii, forme de receptare a artei, dezvoltarea personalităţii prin artă.
Rolul muzeelor în societate se modifică fundamental şi rapid. Expuse tot mai mult criteriilor numerice şi economice, astăzi muzeele sunt ameninţate să-şi îndepărteze atenţia de la colecţii. Dar colecţiile rămân în centrul cunoaşterii, competenţelor şi valorii muzeelor. Conferinţa generală ICOM 2007 doreşte să fie un forum pentru dezbaterea şi generarea de idei şi soluţii pentu a depăşi distanţa dintre aceste aşteptări diferite.
Featuring the Future, conferinţă internaţională în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, 13 - 16 august 2007, Boras, Suedia
Organizator: Swedish School of Library and Information Science
Evenimentul urmăreşte să crească impactul activităţilor de cercetare din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, în cadrul societăţii cunoaşterii, şi este conceput ca un forum deschis explorării şi schimbului de idei între specialişti. Temele propuse vizează tendinţele în cercetarea teoretică şi practică în domeniul biblitoeconomiei, ca şi probleme tehnice şi socioculturale legate de rolul, natura şi utilizarea informaţiei, a sistemelor, proceselor şi reţelelor de informaţii.
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC) anunţă vernisajul expoziţiei "Stilul meu fotografic", ce va avea loc joi, 21 iunie 2007, ora 18.00, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti". Vor vorbi în deschidere domnul Dinu Lazăr, fotograf, doamna Paula Popoiu, director al Muzeului Satului şi domnul Pîrvu Ionică, director al CPPC.
Autorii lucrărilor expuse sunt absolvenţi ai primelor două serii ale cursului Fotograf, program de formare profesională autorizat, organizat de CPPC începând cu acest an. Expoziţia va fi deschisă până în data de 1 iulie.
Un nou program intensiv de formare a fotografilor va avea loc în perioada 1 - 15 iulie la Buşteni, în urma căruia participanţii vor putea dobândi competenţele necesare realizării şi prelucrării de fotografii digitale.
Mai multe informaţii pot fi oferite de Alina Arhire, e-mail: , tel: 021/310.08.15, 0740.061.144
Concurs cu premii
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură organizează împreună cu Radio România Cultural, în perioada 29 mai - 21 august, un concurs cu premii constând în programe de formare profesională.
Concursul are loc prin intermediul emisiunii EDU-explorer, difuzată de Radio România Cultural 101,3 MHz în fiecare marţi, de la ora 21, şi al site-ului www.cppc.ro.
De două ori pe lună, în cadrul emisiunii EDU-Explorer, se lansează o întrebare cu teme din domeniul educaţiei şi culturii, iar răspunsurile pot fi transmise prin intermediul formularului on-line aflat pe site-ul CPPC. Pentru fiecare ediţie a concursului este desemnat un singur câştigător, prin tragere la sorţi. Premiile constau în posibilitatea de a participa la unul din programele de formare profesională organizate de Centru în 2007.
Regulamentul şi arhiva concursului se găsesc aici.
Participare în Reţeaua europeană a centrelor de formare în management cultural
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a devenit în acest an membru cu drepturi depline al Reţelei europene a centrelor de formare în management cultural (European Network of Cultural Administration Training Centres - ENCATC).
În perioada 31 mai - 2 iunie reprezentanţii Centrului au participat la Conferinţa Anuală ENCATC, cu tema On Entrepreneurship and Education in Cultural Life, ce a avut loc la Goteborg, Suedia. Evenimentul a cuprins dezbateri legate de dezvoltarea spiritului întreprinzător, educaţia şi formarea competenţelor necesare managerului cultural, vizite şi discuţii cu profesionişti din domeniul culturii.
Reţeaua europeană a centrelor de formare în management cultural reuneşte peste 100 de organizaţii şi profesionişti implicaţi în activităţi de educaţie şi formare profesională în domeniul artistic şi cultural. Misiunea ENCATC este de a susţine dezvoltarea managementului cultural în Europa şi în lume, în contextul schimbărilor majore ce au loc în domeniile culturii, artelor şi industriilor creative.
Activităţile ENCATC includ: acţiuni de advocacy la nivel internaţional, de reprezentare şi promovare a formării profesionale în domeniul managementului şi politicilor culturale; o conferinţă anuală care reuneşte aproximativ 200 de membri, studenţi şi delegaţi; seminarii şi ateliere dedicate specialiştilor; şcoli de vara şi programe de training; cercetări, publicaţii şi propuneri de politici publice; servicii de informare on-line.
La nivel european ENCATC colaborează cu instituţii precum Consiliul Europei, UNESCO, Comisia Europeană, Parlamentul European, Fundaţia Culturală Europeană, Institutul pentru o Societate Deschisă şi Fondul Cultural Nordic.
Mai multe informaţii despre ENCATC se pot afla pe site-ul www.encatc.org
Centrul de evaluare a competenţelor profesionale
CENTRUL DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE din cadrul CPPC a fost autorizat în luna mai pentru ocupaţiile: impresar artistic, dansator, disc jockey.
Sistemul de evaluare a competenţelor profesionale ale adulţilor, în centre de evaluare, este larg răspândit în întreaga lume, fiind de curând prezent şi în ţara noastră. Certificatele de competenţă, eliberate ca urmare a parcurgerii procesului de evaluare, au valoarea actelor de studii şi asigură persoanelor care nu au absolvit o şcoală de profil sau un curs de calificare recunoaşterea capacităţii de a practica o ocupaţie.
Evaluarea este realizată de un evaluator de competenţe profesionale, care îi asistă pe candidaţi pe parcursul întregului proces.
Informaţii despre derularea procesului de evaluare sunt disponibile pe site-ul CPPC, în secţiunea Evaluare competente.
Programe de formare profesională în perioada iunie - septembrie
Centrul de Pregătire Profesională în Cultură organizează în perioada iunie - septembrie programe de formare profesională în următoarele domenii:
patrimoniu cultural
Evidenţa şi clasarea bunurilor culturale (program de specializare pentru muzeografi), Bucureşti, 16 - 21 iulie
Programul urmăreşte formarea la participanţi a competenţelor necesare realizării evidenţei informatizate (DOCPAT) şi a clasării bunurilor culturale.
Realizarea de programe educative (program de specializare pentru muzeografi), Bucureşti, 16 - 21 iulie
Programul vizează oferirea suportului necesar pentru dezvoltarea unor programe educative adecvate publicului, ţinându-se cont de specificul acestuia, în vederea mai bunei îndepliniri a misiunii muzeului.
Curs de calificare/ perfecţionare pentru ocupaţia de Bibliotecar (bazele biblioteconomiei), CPPI Buşteni: modulul I (comun studii medii şi superioare), 2 - 13 iulie; modulul II (calificare studii medii), 30 iulie - 17 august; modulul II (perfecţionare studii superioare), 30 iulie - 10 august
Managementul prelucrării informaţiei şi administrării sistemelor informatice integrate de biblioteca (program de perfecţionare), Buşteni, 24 - 28 iulie 2007
Actualizarea cunoştinţelor. Tendinţe noi în biblioteconomie (program de perfecţionare), CPPI Buşteni, 20 - 31 august 2007
Internetul, un univers în plină expansiune (program de perfecţionare), CPPI Buşteni, 3 - 8 septembrie 2007
Programul cuprinde teme referitoare la: Metode şi tehnici de accesare rapidă, Bibliotecarul - intermediar indispensabil între utilizatorul interesat şi universul fascinant al Internetului, Site-uri ale bibliotecilor publice din România şi din Europa şi se adresează tuturor lucrătorilor din biblioteci şi celor cuprinşi într-o structură de educaţie a adulţilor.
Comunicarea în bibliotecă (program de perfecţionare), CPPI Buşteni, 10 - 15 septembrie 2007
Programul se adresează tuturor bibliotecarilor din serviciile de interfaţă pentru public, pentru dezvoltarea competenţelor de comunicator şi formator, în vederea implicarii în procesul de educaţie permanentă a adulţilor.
Feeds 
.JPG)
Companiile din sectorul privat organizează periodic sesiuni de training şi programe de construire şi dezvoltare a echipei, însă pentru organizaţiile din sectorul public acestea reprezinta încă o noutate şi o practică puţin apreciată. Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a fost printre primele instituţii publice ce a organizat pentru angajaţii săi un asemenea program. 
, tel: 021/310.08.15, 0740.061.144 
.
